Sindrom de canal Guyon. Sindrom de tunel cubital

Nervul ulnar este un nerv mixt, senitiv si motor. El este responsabil de inervarea unui numar de muschi la nivelul antebratului si mainii, precum si de sensibilitatea degetului inelar si a degetului mic.

Sindroamele de compresie ale acestui nerv(sindrom de canal Guyon, sindrom de tunel cubital) sunt situate pe al doilea loc ca frecventa dupa cele de compresie ale nervului median (sindromul canalului carpian).

TURCU-EUGENCea mai frecventa zona de compresie se afla la nivelul cotului – tunelul cubital, urmatoarea zona fiind cea de la nivelul articulatiei pumnului (canalul Guyon). Pe traiectul nervului intre cot si mana pot aparea foarte rar si alte zone de compresie .

Sindromul de tunel cubital poate fi cauzat de comprimarea nervului ulnar prin benzi fibroase, subluxarea nervului peste epicondilul medial al humerusului, zone de osificare anormala la nivelul articulatiei cotului, sinovii ingrosate, compresia prin tumori sau ganglioni limfatici sau chiar si prin compresie directa (in urma unor traumatisme). Anumite ocupatii sunt asociate cu un numar crescut de sindroame de tunel cubital. De asemenea se poate asocia cu diabetul zaharat, artrita reumatoida, hemofilia, malnutritia sau fumatul. Datorita unor caracteristici anatomice se considera ca este mai frecvent la barbati. In general, acest sindrom se manifesta dupa varsta de 35 de ani.

Sindromul de canal Guyon se poate asocia unor afectiuni asemanatoare cu cele enumerate pentru tunelul cubital, dar si unor chisturi sinoviale localizate la nivelul articulatiei pumnului, unor artere cu anatomie aberanta sau unor traumatisme locale .

Leziunile de compresie ale nervului ulnar ( indiferent de localizare – cot sau pumn) se clasifica in functie de severitatea lor astfel:

Grad I – leziuni usoare – manifestate prin afectarea sensibilitatii la nivelul ultimelor 2 degete si slabiciune in mana afectata

Grad II – leziuni intermediare – cu afectarea musculaturii mainii si partial a antebratului – scade forta in mana afectata

Grad III – leziuni severe – cu paralizia si atrofia muschilor interososi ai mainii si scadere marcata a fortei mainii

Primele semne ale bolii pot fi diferite: durerea, senzatia de amortire a ultimelor 2 degete insotita uneori de furnicaturi sau arsuri , scaderea fortei mainii afectate.

Tratamentul poate fi conservator atunci cand boala este la debut sau chirurgical atunci cand tratamentul conservator nu este eficient sau boala se afla intr-o faza mai avansata.

Tratamentul conservator consta in :

– folosirea de diverse atele sau orteze pentru imobilizarea articulatiilor afectate

– tratament medicamentos cu antiinflamatorii si suplimente vitaminice (B6)

– fiziokinetoterapie

– perne si mijloace de protectie ale cotului

Dupa 2-3 luni de tratament conservator fara o imbunatatire a simptomatologiei, sau atunci cand inca de la prezentarea la medic boala se afla intr-o faza avansata, tratamentul recomandat este cel chirurgical. In functie de localizarea compresiei nervoase si particularitatile fiecarui caz se pot aplica metode chirurgicale diverse pornind de la simpla decompresie si mergand pana la rezectii osoase si transpozitii ale nervului.

Tipul de anestezie variaza de asemenea in functie de complexitatea patologiei, putand fi loco-regionala, infiltrarea plexului brahial sau anestezie totala.

Pentru obtinerea unui rezultat favorabil este obligatorie respectarea indicatiilor atat preoperator cat si postoperator. Astfel in vederea pregatirii unei interventii chirurgicale este necesar un set de analize de laborator si paraclinice, intreruperea medicatiei cu antiagregate sau anticoagulante, antiinflamatorii sau alta medicatie la indicatia medicului.

Postoperator firele de sutura se vor indeparta la 2 saptamani, se va purta o atela pe o perioada de 2 saptamani si tratamentul chirurgical se va completa cu fiziokinetoterapie.

Ulterior se va evalua periodic evolutia si recuperarea senzitiva si motorie. In cazul in care exista alte afectiuni asociate tratamentul acestora se va desfasura conform recomandarilor medicilor de specialitate.

Afectarea nervului ulnar, mai ales atunci cand nu se asociaza unui traumatism sau particularitati anatomice, poate sa se manifeste la ambele membre superioare. De obicei gradul de evolutie al bolii va fi diferit. Cand se intervine chirurgical se va aborda mai intai membrul superior cel mai afectat si ulterior celalalt daca este cazul.

Avand in vedere caracterul evolutiv si invalidant al acestei patologii este recomandata prezentarea la medic inca de la aparitia primelor simptome pentru a evita agravarea bolii sau a asigura o recuperare cat mai usoara.

Pentru programari contactati Clinica Zone Medical Estet

cats1Tel 0213340080, 0761640626